tag:blogger.com,1999:blog-7275028563187833472023-12-11T23:00:49.379+02:00O PICATURA DE CULTURAAndihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.comBlogger28125tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-80695425219901988392012-10-01T15:59:00.000+03:002012-10-01T15:59:00.530+03:00Formule initiale, mediane si finale Harap AlbFormule Mediane: "Si mai merge el cat mai merge"<br />
"Si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua"<br />
<br />
Formula Initiala: "Amu cica era odata..."<br />
<br />
Formula Finala: "Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca, iar cine nu, se uita si rabdaAndihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com26tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-88822429772130532762012-06-10T14:30:00.001+03:002012-06-10T14:30:35.047+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "OMIDA SI FURNICA" DE GEORGE RANETTI ESTA CA SPECIE O FABULA<div align="center">
ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "OMIDA SI FURNICA" DE GEORGE RANETTI ESTE CA SPECIE O FABULA</div>
<div style="text-align: left;">
In opinia mea, opera literara "Omida si furnica" de George Ranetti este ca specie o fabula deoarece prezinta toate caracteristicile acestei specii epice.</div>
<div style="text-align: left;">
In primul rand, textul apartine genului epic si nareaza o intamplare despre o omida si o furnica. La inceput omida se lauda in fata furnicii. Ea ii explica furnicii car de bine e sa fii omida spunandu-i ca este mai mare si nu munceste. Revoltata, furnica ii spune ca ea are picioare si poate sa mearga nu ca omida care se taraste, iar furnicile au la dispozitie cata seva de copac vor ele.</div>
<div style="text-align: left;">
In al doilea rand, personajele care participa la actiune sunt omida si furnica. Aceste insecte reprezinta defapt niste maste alegorice in spatele carora si ascund chipuri umane cu calitatile si defectele lor. Astfel, furnica reprezinta oamenii care sunt harnici iar omida oamenii lenesi si bogati. Ca figura de stil s-a folosit personificare.</div>
<div style="text-align: left;">
In concluzie, opera "Omida si furnica" este o fabula.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<strong><span lang="IT" style="color: red; font-family: Arial; mso-ansi-language: IT;">Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</span></strong><span lang="IT" style="mso-ansi-language: IT;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-54626687594303726602012-06-10T14:14:00.003+03:002012-06-10T14:14:49.471+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "GERUL" DE VASILE ALECSANDRI ESTE O OPERA LIRICA<div align="center">
ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "GERUL" DE VASILE ALECSANDRI ESTE O OPERA LIRICA</div>
<div style="text-align: left;">
In opinia mea, opera literara "Gerul" de Vasile Alecsandri apartine genului liric intrucat indeplineste toate caracteristicile acestui gen literar.</div>
<div style="text-align: left;">
In primul rand, autorul isi exprima ideile si sentimentele in mod direct prin intermediul eului liric, cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Prezenta eului liric este evidentiata prin marci lexico-gramaticale specifice: verbe si pronume de persoana I si a II-a si interjectii: ne, vin, mai, eu, o.</div>
<div style="text-align: left;">
In al doilea rand, discursul liric este marcat de o puternica subiectivitate, eul liric transfigureaza realitatea folosind figuri de stil si imagini artistice. Comparatia: "El ca pe-o mireasa moarta o-ncununa despre ziori", epitetul: "gerul aspru si salbatic" si personificarea "gerul vine de la munte" sugereaza antipatia eului liric fata de iarna vazuta ca un anotimp al mortii naturii. Ca mod de expunere autorul foloseste descrierea.</div>
<div style="text-align: left;">
In concluzie, opera literara "Gerul" de Vasile Alecsandri este o opera lirica.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<strong><span lang="IT" style="color: red; font-family: Arial; mso-ansi-language: IT;">Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</span></strong><span lang="IT" style="mso-ansi-language: IT;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com17tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-46986289868610593032012-06-10T14:03:00.001+03:002012-06-10T14:03:26.879+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "TOAMNA NOUA" DE OCTAVIAN GOGA APARTINE GENULUI LIRIC<div align="center">
ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "TOAMNA NOUA" DE OCTAVIAN GOGA APARTINE GENULUI LIRIC</div>
<div style="text-align: left;">
Genul liric cuprinde totalitatea operelor in care autorul isi exprima gandurile, ideile si sentimentele in mod direct prin intermediul limbajului poetic</div>
<div style="text-align: left;">
O astfel de opera este si "Toamna noua" de Octavian Goga .</div>
<div style="text-align: left;">
Sentimentele autorului sunt exprimate prin intermediul eului liric evidentiat prin marci lexico-gramaticale specifice: verbe la persoana I : curg, cad si adjectivele : alba, clara.</div>
<div style="text-align: left;">
Discursul liric este marcat de o puternica subiectivitate, eul liric transmite sentimente de nostalgie, mister, visare accentuand ideea ca va fi o noapte deosebita si in acelasi timp exprima admiratia si incantarea fata de tabloul nocturn</div>
<div style="text-align: left;">
Textul are doar 2 strofe. In prima strofa sunt redate in mod direct sentimentele de admiratie fata de tabloul de natura. Eul liric traieste intens aceasta magie "Adancit in visul dulce al reflexelor de luna".</div>
<div style="text-align: left;">
Strofa a doua intalneste aceasta idee de magie ireal: "Noaptea clara intr-un basm".</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<strong><span lang="IT" style="color: red; font-family: Arial; mso-ansi-language: IT;">Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</span></strong><span lang="IT" style="mso-ansi-language: IT;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
</div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-70402276151822355532012-06-10T13:52:00.001+03:002012-06-10T13:54:05.826+03:00MESAJUL TEXTULUI CLARA NOAPTE DE TUDOR ARGHEZI<div align="center">
MESAJUL TEXTULUI CLARA NOAPTE DE TUDOR ARGHEZI</div>
<div style="text-align: left;">
In opinia mea, opera literara lirica "Clara noapte" de Tudor Arghezi transmite prin intermediul eului liric sentimente de nostalgie, mister, visare, accentuand ideea ca va fi o noapte deosebita si in acelasi timp exprima admiratia si incantarea fata de tabloul nocturn</div>
<div style="text-align: left;">
Din acest punct de vedere textul este o arta poetica.</div>
<div style="text-align: left;">
In primul rand, mesajul textului este sustinut de titlul "Clara noapte" care ilustreaza momentul contemplarii naturii.</div>
<div style="text-align: left;">
In al doilea rand, mesajul textului este sustinut de figuri de stil si imagini artistice. Astfel prin intermediul inversiunilor "Clara unda" si "alba luna" cat si a epitetului "argintoasa" se subliniaza stralucirea peisajului nocturn.</div>
<div style="text-align: left;">
Epitetul "nalta" sugereaza nazuinta elementelor terestre catre infinitul celesc.</div>
<div style="text-align: left;">
Metafora "Oh, ce aur curge-n trestii" sugereaza razele lunii, eul liric fiind fascinat de acestea.</div>
<div style="text-align: left;">
Pe parcursul textului domina imaginile vizuale care contureaza o lume de basm iar tabloul de natura statica este strabatut de imagini auditive.</div>
<div style="text-align: left;">
In finalul textului eul liric se lasa cuprins de magia naturii si de armonia universala care ii infioara sufletul.</div>
<div style="text-align: left;">
In concluzie, mesajul textului sugereaza emotia si admiratia creatorului fata de tabloul de natura, textul devenind astfel o arta poetica<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-62416994334550116402012-05-30T10:09:00.000+03:002012-05-30T10:09:01.736+03:00COMENTARIU "NU E FRUMOS CE E FRUMOS, E FRUMOS CE-MI PLACE MIE"<div style="text-align: left;">
In opinia mea, proverbul "Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie" sugereaza faptul ca fiecare persoana are opinia sa despre un anumit lucru daca e sau nu e frumos.</div>
<div style="text-align: left;">
In primul rand, doua persoane pot privi acelasi lucru si sa vada doua lucruri total diferite. Fie ca e vorba despre o culoare, o trupa muzicala, o persoana si exemple pot fi multe, parerile sunt impartite.</div>
<div style="text-align: left;">
Un om poate privi o persoana si sa o gandeasca "e perfecta" in timp ce altul, privind aceeasi persoana isi spune "e urata".</div>
<div style="text-align: left;">
In al doilea rand exista doar frumos si urat pentru mine din perspectiva mea. Nu sunt obligat sa dau raportul la nimeni cu privire la ce imi place. Nu am nevoie sa fie nimeni de acord cu mine in toate privintele.</div>
<div style="text-align: left;">
In concluzie, orice persoana are opinia sa.</div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-22279794695632827282012-05-18T12:46:00.001+03:002012-05-30T10:10:00.448+03:00GENUL EPIC<div align="center">
<strong>GENUL EPIC</strong></div>
<div align="left">
OPERA EPICA - opera literara in care autorul isi exprima indirect gandurile si sentimentele prin intermediul personajelor si al actiunii</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
SPECII LITERARE EPICE:</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
SCHITA - opera literara in proza, de dimensiuni reduse, cu o actiune simpla, cu un numar mic de personaje, si care prezinta un moment semnificativ din viata unuia sau a mai multor personaje.</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
NUVELA - opera literara epica de dimensiuni mai mari, cu actiune mult mai dezvoltata decat a schitei, cuprinzand o succesiune de episoade la care participa un numar mai mare de personaje, surprinse in mai multe ipostaze de viata ale caror trairi sufletesti sunt analizate cu finete de autor.</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
BASMUL - opera literara epica in proza, de mare intindere, cu multe personaje, inzestrate cu puteri supranaturale, reprezentand binele care lupta cu forte potrivnice, pe care le si biruie.</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
BALADA CULTA - o creatie epica in versuri avand un autor cunoscut, in care se povesteste o intamplare neobisnuita din trecutul indepartat sub forma unei actiuni simple, cu numar mic de personaje, prezentate de o bicei in antiteza si in care realul se impleteste cu fabulosul.</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
FABULA - o creatie literara in versuri sau in proza in care autorul, prin intermediul personajelor (animale, plante, lucruri) puse in situatii omenesti, satirizeaza greseli si defecte cu scopul de a le indrepta.</div>
<div align="left">
Structura favulei cuprinde:</div>
<div align="left">
- Povestirea un intamplari</div>
<div align="left">
- Morala propriu-zisa(invatatura care se desprinde direct sau indirect din text)<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-76031648539901054692012-05-18T12:31:00.000+03:002012-06-10T13:53:35.879+03:00GENUL LIRIC<div align="center">
<strong>GENUL LIRIC</strong></div>
<div align="left">
<strong>Genul liric</strong> este genul literar in care predomina exprimarea unor stari sau a unor sentimente ale eului liric.</div>
<div align="left">
<strong>Opera lirica</strong> este textul in care eul liric ("vocea" interioara a autorului) resimte o stare emotionala (bucurie, admiratie, melancolie, nostalgie, tristete) pe care o comunica.</div>
<div align="left">
Modul de expunere predominant este descrierea, iar expresivitatea limbajului este data de figuri de stil si procedee artistice variate.</div>
<div align="left">
<strong>Descrierea</strong> este modul de expunere care consta in prezentarea trasaturilor unui lucru, fenomen, aspect din natura sau ale unei fiinte.</div>
<div align="left">
In opera lirica, descrierea este subiectiva, ea prezinta detaliile printr-o perceptie personala a scriitorului, implicat in prezentare.</div>
<div align="left">
In cadrul unei naratiuni, descrierea are functii multiple: creeaza atmosfera in actiune, pregateste cititorul pentru un anumit eveniment, determina o pauza in ritmul desfasurarii elementelor, surprinde cadrul intamplarilor, contribuie la prezentarea personajelor.</div>
<div align="left">
Tabloul este o forma a descrierii in care se infatiseaza un aspect din natura, un interior sau scene din viata cotidiana. Se realizeaza in versuri sau in proza.</div>
<div align="left">
<strong>Eul liric/eul poetic</strong> este un alt chip al poetului si care comunica prin textul poetic cu un potential cititor<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-67299440988241386872012-05-18T12:16:00.002+03:002012-05-22T20:12:11.658+03:00O compunere pentru limba romana<div style="text-align: center;">
<strong>O CALATORIE FANTASTICA</strong></div>
<div style="text-align: left;">
Intr-o zi calduroasa de vara am pornit in drumetie in muntii Bihorului. Poteca serpuia inselatoare prin padurea cu brazi falnici ce teseau cu acele si ramurile lor, pe bolta cereasca, minunate broderii si dantele nepretuite.</div>
<div style="text-align: left;">
Tot mergand agale am ajuns in dreptul unui perete abrupt de stanca, in care era sapata o grota intunecata.</div>
<div style="text-align: left;">
Mi-am luat inima in dinti si inarmat cu o lanterna am patruns in intunericul infricosator.</div>
<div style="text-align: left;">
Dupa primii pasi, am realizat ca am intrat intr-o lume de basm, caci de-a lungul peretilor se insirau fapturi incremenite, cu chipuri albe ce parca asteptau sa prinda viata.</div>
<div style="text-align: left;">
Un sunet ciudat care semana cand cu un tarait de greier, cand susura ca un rau, sparse linistea nefireasca.</div>
<div style="text-align: left;">
Dupa cativa pasi, am zarit in fata ochilor un lac ce oglindea in adancul lui cu o sumedenie de culori, in care clipoceau jucaus niste brotacei fosforescenti</div>
<div style="text-align: left;">
Deodata, o voce puternica mi s-a adresat intrebandu-ma:</div>
<div style="text-align: left;">
- Cine cuteaza sa-mi incalce meleagurile si sa-mi tulbure linistea?! Cu glas tremurat am raspuns:</div>
<div style="text-align: left;">
- Sunt... Sunt un drumaret ratacitor, atras de frumusetea naturii. Dar cine-mi vorbeste?</div>
<div style="text-align: left;">
Razand vocea mi-a raspuns:</div>
<div style="text-align: left;">
- Te-am speriat, nu-i asa? Nu te teme, nu-ti fac niciun rau! Sunt Duhul legendar al Muntelui care protejeaza toate vietatile acestui meleag.</div>
<div style="text-align: left;">
Inima mi-a venit la loc, si am intrebat:</div>
<div style="text-align: left;">
- Ce sunt acele fapturi incremenite?</div>
<div style="text-align: left;">
- Sunt slujitorii mei credinciosi, care prind viata ori de cate ori am nevoie de ajutorul lor.</div>
<div style="text-align: left;">
- Dar brotaceii?</div>
<div style="text-align: left;">
- Sunt strajerii acestei pesteri, ei ma anunta atunci cand apar intrusi, asa ca tine.</div>
<div style="text-align: left;">
Un somn ametitor m-a cuprins dintr-odata si m-am trezit asezat pe o saltea pufoasa de licheni, la umbra unui brad falnic.</div>
<div style="text-align: left;">
Oare a fost vis sau realitate?</div>
<div style="text-align: left;">
Nici acum nu-mi pot da seama!<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-26945043343743916632012-03-25T00:15:00.000+02:002012-05-18T19:03:53.003+03:00Rezumat Print si cersetor<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="color: #b49b54; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span lang="RO">Print si cersetor</span></b><span lang="RO"><br />-rezumat-</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #b49b54; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO"><br /></span><span lang="RO">In cel de-al doilea sfert al secolului al XVI-lea, intr-o zi oarecare, se nasc doi copii:un copil pe care nu-l dorea nimeni, dintr-o familie saraca, ce avea numele de Canty;si un copil nascut intr-o familie regala cu numele de Tudor, care il dorea insa, dar de asemenea, toata Anglia il dorea. <br />Tudor era printul mostenitor al tronului tatalui sau, iarTom Canty era un copil ce ducea o viata mizerabila alaturi de familia sa care era destul de numeroasa. <br />Tom locuia in apropierea Podului Londrei, intr-un cartier saracacios, murdar si plin de betivi. Casa lui, se afla intr-un adanc de infundatura, numit Offal Court, langa Pudding Lane. Era mica, darapanata si suprapopulata de sarmane familii mizere. In acea casa, Tom traia alaturi de mama si bunica sa, de tatal sau, John si de surorile sale gemene Bet si Nan. Tatal si bunica sa erau doi demoni cu “sufletul,, hain si niste betivani aroganti. <br />In acea casa locuia si un preot cu inima mare, care il invata pe Tom sa citeasca, sa scrie si l-a mai invatat si putina latina, dar de asemenea, ii spunea tot felul de povesti despre printi si eroi. Zi dupa zi Tom isi dorea din ce in ce mai mult sa devina print si a inceput sa aiba un vocabular mai elegant si sofisticat. <br />Intr-o zi oarecare, Tom a plecat de acasa si s-a dus in departare intr-o anume directie, pana a ajuns la palatul regelui. De partea cealalta a gardului era un print iar Tom a vrut sa seapropie de gard dar o garda personala a printului i-a spus sa ple ce, iar Tom se prefacea ca nu-l aude dar garda i-a dat una. Vazand acestea, printul l-a chemat pe Tom, i-a dat un pranz copios si au discutat despre vietile lor. Dupa o lunga conversatie, Tudor a vrut sa faca schimb de haine cu Tom, deoarece asemanarea dintre ei era izbitoare si au facut schimb de locuri. Tom a devenit un asa zis print, iar Tudor un cersetor. <br />Tudor, ajuns in lumea cruda din Offal Court, el inca mai avea aerela sale regale, iar lumea cand il auzea ca le dadea porunci, unii radeau de el, il batjocoreau, iar unii chiar il luau la bataie. Dupa ce l-a lasat toata lumea in pace, l-a gasit tatal lui Tom si l-a dus acasa dar bineinteles ca era beat mort si i-a mai dat si o ama de bataie. <br />Intre timp, Tom era la palatul regelui si era slujit de o multime de oameni, care ii aduceau tot felul de onoruri, dar Tom nu stia ce trebuie sa faca, deoarece era speriat ca daca va fi demascat, il vor duce la spanzuratoare si s-a gandit sa fuga si sa-l gaseasca pe print, dar a ramas in castel. <br />Regele s-a inbolnavit, iar printultrebuia sa devina rege, dar Tom nu era adevaratul print, iar Tudor trebuia incoronat drept rege. In sufletul lui Tom era o mare neliniste si isi dorea sa se intoarca la familia sa si la bataile primite de la tatal sau. <br />Tom s-a mai obisnuit cu regalitatea palatului, dar din pacate pentru Tudor, nu isi putea controla regalitatea. <br />Intr-o zi, regele l-a chemat pe Tom la el si i-a poruncit sa-i aduca sigiliul, dar din pacate nu stia ce este acela. Dupa foarte multe eforturi, Tom si-a amintit ca atunci cand a facut schimb de haine cu printul, avea in buzuzar o chestie pe care el o folosea sa sparga alunele pe care a pus-o intr-o armura. <br />Adevaratul print de Galles, era ratacit printre haimanalele amuzate de el, dar o singura persoana i-a luat apararea, Miles Hendon. Miles era o persoana renegata de fratele sau Hughes care i-a luat dreptul la mostenire. <br />La palat a murit regele iar printul mostenitor trebuia sa-i ia locul regelui, dar totodata si obligatiile fata de popor. In cinstea regelui se faceau pregatirile si festivitatile pentru banchetul oficial. <br />La banchet au fost prezente foarte multe personalitati regale care aratau ca persoanele din basmele sale. Au venit amirali, curteni si multa alta lume, printre care si unchiul lui Tudor, Contele Hertford. <br />Intre timp, Printul si salvatorul sau, Miles Hendon au plecat catre Podul Londrei, unde locuia Miles. Odata ajunsi acolo, si-au spus fiecare povestea lor. Cand Tudor a terminat sa isi spuna povestea, miles nu l-a crezut dar a hotarat sa se poarte cu el ca cu un print. Miles i-a adus ceva de mancare de la hanul apropiat, o mancare calda si buna, nu ca cea de la palat dar nici ca cea de la familia Canty. Dupa ce a mancat, s-a culcat si a asteptat a doua zi. <br />A doua zi de dimineata, Miles a plecat sa-i cumpere un costum printului, dar asazisul sau tata, il cauta, dar din pacate l-a gasit si l-a rapit. Cand Miles a aflat cine a luat copilul, a plecat in cautarea sa catre Southwark. <br />Tom era la palat si era rege, numai ca festivitatea oficiala de incoronare nu s-a facut. <br />Printul a ajuns printre hotii si haimanalele din clanul de hoti ai,, tatalui” sau. El a petrecut cateva zile printre ei si a fost obligat sa cerseasca, sa fure si a fost supus la tot felul de chinuri groaznice pentru un copil de varsta lui. Cu foarte mult noroc, printul a fugit de la haimanale si s-a indreptat intr-o anumita directie, pana cand a gasit o ferma unde a ramas peste noapte. <br />A doua zi, haimanalele si-au dat seama ca lipsea si au plecat in cautarea lui si era cat pe ce sa-l prinda daca nu se folosea de agerimea mintii sale. Micul print a plecat din ferma in padure si a gasit o casa in padure ce apartinea unui pustnic care la inceput parea ospitalier, dar el a vrut sa il omoare. Planul sau putea reusi daca Miles nu afla de la vagabontii care il rapisera, ca se afla in casa pustnicului. Batranul i-a spus ca regele a plecat sa plateasca un comision si au plecat in,, cautarea” printului. <br />Intre timp au aparyt haimanalele si l-au rapit pe print, ducandu-l in tribul lor. El era pazit de un hot, Hugo. Acesta facea in fiecare zi trucuri cu bastonul pe print, pana cand intr-o zi, i-a administrat o portie de bataie cu bastonul lui Hugo, de la lasat intins pe jos. Printul a fost decorat drept,, regele cocosilor de lupta”. Dupa cele intamplate, Hugo a vrut sa se razbune pe Tudor in doua moduri:primul ar fi sa-i faca o rana cu var nestins si sa-l puna la cersit, acesta fiind planul de a-i umili orgoliul sau regal, iar celalalt era sa-l dea pe mana politiei, inscenandu-i un furt. <br />Primul plan nu a functionat, caci i-a luat apararea Herisse, seful tribului. Dar al doilea plan a functionat. Hugo a furat unei femei un pachet, pe care l-a pus in mana printului si a fugit dupa colt. Cand femeia a observat lipsa pachetului, l-a vazut pe print si s-a dus spre el sa-l prinda, dar era alaturi de o multime de oameni. Hugo a venit acolo, sub pretextul ca era un trecator. Lumea furioasa a vrut sa-l bata si il injurau. In ultima clipa, Miles Hendon a aparut cu spada si a spus lumii furioase sa se ocupe legea de acest furt. <br />Printul a ajuns in inchisoare, scapand ca prin urechile acului de spanzuratoare. Odata ajunsi in inchisoare Hendon l-a santajat pe paznicul celulei si le-a dat drumul sa plece. <br />De indata ce nu mai erau in vazul politistului, cei doi s-au indreptat catre Hendon Hall, cetatea familiei sale. Odata ajunsi acolo, fratele lui Hendon, Hughess nu l-a recunoscut drept frate si i-a aruncat in inchisoare. Acolo Hendon a fost biciuit si apoi au fost eliberati cu conditia sa nu mai puna piciorul in Hendon Hall. <br />Hendon si Tudor au plecat catre Londra. Acolo Tom a progresat invatand obiceiurile regale siprotocolul palatului. <br />A doua zi era ziua incoronarii, iar Tom a fost trezit cu muzica, dandu-si seama ca era ziua cea mare. <br />Tom si Miles s-au intors la Londra, unde Tudor a dovedit ca el este adevaratul print de Galles si mai nou regele Angliei. <br />Regele a facut dreptate in Anglia. Cei ce l-au ajutat au fost rasplatiti, Hotii au fost pedepsiti, iar lui Hendon i s-au acordat drepturile de mostenitor si l-a rasplatit deoarece a fost singurul sau prieten in aceasta aventura. <br />Miles Hendon si Tom Canty au fost preferatii regelui si au avut un adevarat loc de onoare in sufletul lui. </span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-14694383107365860262012-03-25T00:12:00.001+02:002012-05-24T18:23:39.601+03:00REZUMAT PE MOMENTELE SUBIECTULUI TOMA ALIMOS<div style="text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #b49b54; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> REZUMAT PE MOMENTELE SUBIECTULUI TOMA ALIMOS</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #b49b54;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #b49b54;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #b49b54; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In expozitiune, se prezinta locul actiunii, un peisaj de campie aflat in apropierea muntelui: “ foicica fagului ,\ la poalele muntelui…\ pe campia verde-ntinsa, \ si de cetine cuprinsa…”, si personajele baladei: haiducul Toma Alimos si boierul Manea.<br />Prin descrierea din cadrul expozitiunii se realizeaza o sinteza a peisajului romanesc: munte, deal, campii, padurea de brad. In acest cadru <span class="ilad">natural</span>, specific romanesc, haiducul Toma Alimos zaboveste impreuna cu murgul sau. Se odihneste si se ospateaza. El este singuratic, ducandu-si viata in singuratatea muntelui, si de aceea, nici armele, nici murgul nu pot suplini tovarasia omului. Gandurile si sentimentele lui se indreapta asupra naturii cu care se simte infratit: “inchinari-oi codrilor, \ ulmilor si brazilor…”. Codrul, personificat fiind, simte apropierea primejdiei, se infioara, , murgul necheza, iar armele ies din teci. Incordarea creste cand apare Manea. Naratiunea este intrerupta aici de descrierea insusirilor fizice ale celor doi, descriere care prezinta in antiteza portretul lor fizic.<br />In intriga, dialogul dezvaluie motivele supararii lui Manea: faptul ca i-a inselat copilele, i-a tulburat apele, i-a distrus padurile, si pretinde “pe murgul vama”.<br />Toma, demn si cu simtul raspunderii va da seama pentru faptele sale, dar il roaga sa nu fie acesta un motiv de dusmanie intre ei.<br />In desfasurarea actiunii, sunt urmarite cu ajutorul naratiunii si al descrierii, atitudinile si reactiile opuse ale celor doua persoane si apoi injunghierea miseleasca a lui Toma Alimos.<br />Poetul anonim povesteste cum haiducul, cu inima deschisa, intinde boierului plosca, indemnandu-l sa se cinsteasca, sa lepede <span class="ilad">mania</span>, si sa-I vorbeasca ca unui frate. Viclean si las, Manea i-a cu mana stanga plosca, iar cu dreapta il injunghie miseleste, apoi fuge ca un las. Prin repetitia verbului “a fugi” si prin versul “vitejia cu fuga” poetul anonim isi exprima dispretul pentru lipsa de demnitate a lui Manea.<br />Haiducul nu-si pierde cumpatul intr-un moment atat de greu pentru el, si nu se lasa invins de durere. Astfel, il atentioneaza pe boier ca trebuie sa raspunda pentru fapta sa, apoi isi aduna ultimele puteri si pleaca in urmarirea dusmanului.<br />Incepand cu acest episod, balada capata un caracter dramatic si fantastic. De domeniul fabulosului este si felul <span class="ilad">in care</span> haiducul isi strange mijlocelul cu braul si vorbeste calului cu caldura, ca unui frate. El ii cere sa ii fie de ajutor in acest ceas de cumpana cum I-a fost si in tinerete, sa-l poata pedepsi pe Manea pentru lasitatea lui. Un alt <span class="ilad">element</span> fantastic este personificarea calului, care ii asculta dorinta si zboara ca vantul, ajungand dusmanul intr-o clipa: “lasa saua, sai pe mine, \ si de coama tin-te bine, \ ca s-arat la batranete, \ ce-am platit la tinerete!”<br />Printr-un pasaj narativ, poetul anonim surprinde incordarea maxima dintre a conflictului dintre cei doi, cand Toma Alimos isi rapune vrajmasul. Acest moment constituie punctul culminant al baladei. Verbele “repezea, lovea” sugereaza repeziciunea cu care haiducul l-a pedepsit pe dusman.<br />Deznodamantul baladei este pe masura faptelor deosebite narate in desfasurarea actiunii baladei.</span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> </div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-71740105065059679752012-03-25T00:02:00.003+02:002012-05-18T18:41:44.866+03:00COMPUNERE VARA<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-left: -18pt; text-align: center;">
<b><span style="color: #b49b54; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Vara</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: -18pt;">
<span style="color: #b49b54;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: -18pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: #f6b26b;"><span style="color: #b49b54;"><span class="apple-style-span">E vara. Soarele ca un cuptor isi trimite spre noi sagetile de foc si isi scutura praful de aur in aer.</span><br /><span class="apple-style-span">Eu ies la joaca cu prietenele mele.</span><br /><span class="apple-style-span">Fica cea mai stralucitoare a anului ma imbratiseaza cu caldura.</span><br /><span class="apple-style-span">Obrajii imi sunt rosii si ochii senini, iar soarele ma dojeneste cu razele sale fierbinti ce coc granele.</span><br /><span class="apple-style-span">Ajung la marginea satului unde vad capitele de fan parfumat , campul plin de flori albastre de cicoare mai curate ca albastrul cerului , pomii incarcati in lumina si culoare , cararile de soare , mingea de aur de pe bolta azurie a cerului si livezile scaldate-n aur.</span><br /><span class="apple-style-span">Ma asez pe pajistea odihnitoare si observ peste tot locul flori de paradis al caror parfum ma invaluie intr-o mireasma imbietoare.</span><br /><span class="apple-style-span">Langa sat se vede padurea care te atrage prin culoarea ei verde precum a unui smarald.</span></span><span class="apple-style-span"><span style="color: #b49b54;">Mie imi place anotimpul vara pentru ca este cald si este o atmosfera care parca nu te-ar mai lasa sa intri-n casa ci sa stai doar afara ca o frunza-n bataia vantului</span>.</span></span></span><br />
<span style="color: #b49b54;"><br /></span><br />
<span style="color: #b49b54;"><br /></span><br />
<span style="color: #b49b54;"><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span> <span style="font-size: 18pt;"></span></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-72335318881902987642012-03-08T21:36:00.003+02:002012-05-18T16:15:49.774+03:00Rezumat Dl Goe<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Domnul Goe - Rezumat</span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">Intr-o zi tanti Mita, mam'mare si mamitica decid sa-l duca pe Goe la Bucuresti, toate avand speranta ca facand asta el nu va mai ramane repetent si anul acesta. Goe tipa la cucuone pe peron, intrebandule de ce nu mai vine odata trenul.<br />Dar iata, trenul soseste si cucoanele intra in vagon, in timp ce Goe hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Baiatul scoate capul pe fereastra, chiar si dupa ce un alt barbat ii spuse sa nu o faca, si astfel Goe reuseste sa isi piarda palaria in a carei panglica era si biletul sau. <br />Cand vine controlorul sa vada cine s-a urcat de la ultima statie, observa ca doamnele nu au dat billet si pentru Goe si le spune acest lucru, doamnele refuza insa sa plateasca alt billet pretinzand ca baiatul avea billet, dar a zburat impreuna cu palaria. <br />Vazand ca cele trei doamne refuza sa plateasca biletul si amenda controlorul il inchide pe Goe in compartimentul pentru o singura persoana. Asta le convige sa plateasca biletul.<br />Dupa toate astea mam'mare hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu Goe.in timp ce mam'mare priveste pe geam baiatul trage semnanul de alarma, iar trenul se opreste. Personalul trenului incepe sa verifice toate vagoanele ca sa vada a carei siguranta era rupta, in acest timp mam'mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme stand pe un geamantan strain. In sfarsit trenul pleaca, nu se poate sti cine a tras alarma.<br />In sfarsit trenul ajunge la Bucuresti cu cateva minute intarziere. Cucuoanele coboara din tren si se urca in trasura, pornind spre "bulivar"...<br />Tema<br />Goe este un copil rasfatat, needucat si lenes care nu iubeste invatatura ramanand repetent. Este obisnuit sa fie recompesat de familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenel este "foarte impacient" asa cum noteaza naratorul.</span><span lang="RO"></span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-27942942178898943002012-03-08T20:32:00.002+02:002012-03-08T21:38:24.236+02:00Argumetarea faptului ca Dl Goe de I.L.Caragiale este o schita<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div class="MsoTitle" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">D-l Goe …</span></strong></div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="mso-tab-count: 6;"> </span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">I.L.Caragiale<o:p></o:p></span></span></div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- argumentare schiţă -<o:p></o:p></span></span></div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<div class="MsoBodyTextIndent" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="FR"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Proza scurtă a fost abordată de un număr mare de scriitori români, manifestându-se în toate perioadele literaturii, preferinţă pentru acest gen. Ea cuprinde schiţa, nuvela şi povestirea, care sunt asemănătoare, dar au şi elemente care le diferenţiază.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Schiţa este un text narativ de dimensiuni reduse, având acţiunea limitată la un moment semnificativ din viaţa unui personaj.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Ion Luca Caragiale este maestrul schiţei, autorul volumului ″Momente şi schiţe″ , care cuprinde şi schiţa ″D-l Goe …″ </span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Schiţa ″D-l Goe …″ are ca temă educaţia greşită a copiilor din familiile înstărite ale secolului al XIX-lea.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Pentru că este o creaţie a genului epic, schiţa are acţiune, personaje şi narator. Acţiunea este simplă, lineară, limitată la un singur episod din viaţa personajului principal, Goe. </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">În cazul acestei schiţe este călătoria oferită de familia băiatului pentru a nu mai rămâne repetent. În schiţă nu există trimiteri în trecut cu excepţia aluziei la repetenţia băiatului.</span></span></div><div class="MsoBodyTextIndent" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="FR"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Subiectul este structurat pe momentele acţiunii. Expoziţiunea prezintă momentul în care familia lui Goe aşteaptă trenul de Bucureşti, urcă şi se fac locuri pentru doamne în compartiment. Intriga constă în refuzul băiatului de a sta în compartiment cu familia. Desfăşurarea acţiunii prezintă incidentul cu ″urâtul″, pierderea pălăriei cu biletul de tren, discuţia contradictorie a femeilor cu conductorul, momentul în care Goe se blochează în toaletă. Punctul culminant este momentul în care Goe trage semnalul de alarmă. Deznodământul marchează sosirea trenului la Bucureşti cu o întârziere de zece minute.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cadrul desfăşurării întâmplărilor este restrâns. Locul este în general limitat la un singur spaţiu. În această schiţă acţiunea se petrece pe peronul gării din urbea X, în vagonul trenului ( în cea mai mare parte ) şi în Gara de Nord din Bucureşti. Detaliile Periş, Crivina şi Buftea pot localiza cu aproximaţie urbea X. Timpul este precizat cu exactitate, 10 Mai-Ziua României din vremea aceea. Durata acţiunii este scurtă, de câteva ore – ″de foarte de dimineaţă″ până la opt fără zece a.m.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Amănuntele sunt puţine, dar semnificative şi ironice : inscripţia ″Le Formidable″ de pe pamblica pălăriei, remarca ″tinerii politicoşi″ şi gestul bătrânei de a-şi face cruce, apoi de a aprinde o ţigară.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Accentul cade asupra semnificaţiei generale, a întâmplării, nu a personajelor.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Personajele sunt puţine. </span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Goe este personajul principal, negativ al schiţei ″D-l Goe …″ . </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">În construirea personajului se folosesc diferite modalităţi de portretizare. Caracterizarea directă este făcută în general de persoanele apropiate personajului principal. În ciuda faptului că bunica îl tratează ca pe un om matur spunându-i ″dumneata″ , tânărul îl tratează ca pe un orice copil, adresându-i-se ″mititelule″ . Un alt procedeu de portretizare îl constituie caracterizarea indirectă desprinsă din faptele şi comportamentul băiatului. Prin faptul că atrage atenţia tuturor călătorilor asupra sa când îşi pierde pălăria dovedeşte că este gălăgios, dar şi nestăpânit prin faptul că pune mâna pe orice şi astfel declanşează semnalul de alarmă, provocând întârzierea trenului. </span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Personajele secundare ale schiţei sunt doamnele, cele episodice sunt </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">″</span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">urâtul</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">″</span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"> şi controlorul, iar cele figurante sunt </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">″</span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">tinerii politicoşi</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">″</span><span style="mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Naratorul este prezent şi implicat în ceea ce povesteşte, fiind martor la întâmplâri. Prezenţa lui se remarcă prin întrebările retorice şi exclamaţiile din final (″Cine poate ghici în ce vagon era ruptă aţa ? ″ , ″Ciudat !″)</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În schiţa ″D-l Goe …″ se remarcă prezenţa naraţiunii ca mod predominant de expunere, împletită cu dialogul care are rol în dinamizarea acţiunii şi caracterizarea personajelor. Replicile sunt însoţite de diferite verbe (″zice″ , ″întrerupe″ , ″adaugă″ , ″întreabă″ , ″sar″ , ″zbiară″) şi sunt foarte variate (scurte, întrerupte, succesiune întrebare-răspuns, exclamaţii, interogaţii).</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm -9pt 0pt 0cm; text-indent: 35.4pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Descrierile sunt minime, concentrându-se asupra vestimentaţiei lui Goe. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Prezenţa ironiei apare ca formă de manifestare a comicului doar în schiţele lui Caragiale.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dimensiunea schiţei este redusă, fiind mai scurtă decât o nuvelă. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pentru că este un text narativ de dimensiuni reduse, având acţiunea limitată la un moment semnificativ din viaţa unui personaj, opera literară ″D-l Goe″ este o schiţă.</span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-40602557080593289822012-02-25T18:54:00.002+02:002012-05-18T19:12:21.751+03:00Rezumat Baltagul<span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div align="left" class="MsoTitle" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: left;"><strong><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 5;"> </span><span style="mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>BALTAGUL<o:p></o:p></span></span></strong></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm;"><span style="color: #b49b54;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 4;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- rezumat -</span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><o:p></o:p></span></b></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm;"><br />
</div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm;"><br />
</div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span style="color: #b49b54;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Romanul incepe cu o legenda care spune ca Dumnezeu, dupa ce a facut lumea, a dorit sa puna ordine in neamurile de pe pamant. A ales mai apoi pentru fiecare neam cate un lucru care-l caracterizeaza, astfel ca a ajuns si la munteni, carora le-a lasat muncile cu animalele (oile in special). Aceasta legenda era spusa de catre Nechifor Lipan. O spunea de cele mai multe ori la nunti si apoi nevestei sale, Vitoria, care se ocupa cu torsul lanii. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cei doi traiau in Magura Tarcaului, impreuna cu cei doi copii ai lor: Gheorghita si Minodora. In total au avut sapte copii, dar ceilalti cinci murisera de diferite boli. Acum, atat Gheorghita cat si Nechifor erau plecati de acasa… Nechifor era plecat la Dorna ca sa cumpere o turma de oi, iar Gheorghita era plecat la Jija, de unde astepta vesti de la tatal sau caci trebuia sa plateasca ceva datorii. Vitoria a primit o scrisoare de la Gheorghita in care acesta ii spunea ca ii este dor de casa, iar Minodora a primit o scrisoare de dragoste de la feciorul dascalului Andrei. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Intr-o noapte, Vitoria l-a visat pe Nechifor trecand calare o revarsare de ape la asfintit. De atunci, neavand nici o veste de la el, isi facea griji zi de zi…<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Intr-o dupamiaza, Mitrea, un cioban, a venit pana la Vitoria acasa si i-a cerut o pereche de opinci, o tohoarca si o caciula, caci iarna se apropie si are mare nevoie de ele. Dupa ce i le-a dat Minodora, Mitrea s-a urcat pe casa pentru a desfunda hogeagul, caci Vitoria dorea sa faca foc si in soba din casa. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dupa ce au facut focul, au pus mancarea si au inceput sa manance. Minodora nu prea avea pofta de mancar, asa ca a fost putin certata de mama sa. Se tot gandea la fiul dascalului - Ghita Topor -… si abia astepta ca mama ei sa plece pe o perioada mai lunga de timp de acasa, ca sa poata petrece mai mult timp alaturi de iubitul sau. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><br />
</div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Vitoria a mers la preotul din sat ca sa-l intrebe si pe el ce are de facut in legatura cu visul pe care l-a avut in urma cu o seara. I-a dat si o foaie de hartie ca sa-i scrie o scrisoare lui Gheorghita. Toata lumea cu care se intalnea o intreba de barbatul sau… iar ea, auzind acestea, se rusina. Preotul i-a spus Vitoriei sa nu mai creada in vise, caci nu se pot da explicatii in urma viselor… Incercau amandoi sa-i gaseasca explicatii lui Nechifor pentru intarzierea sa. Parintele Daniil Milies i-a scris lui Gheorghita si i-a spus Vitoriei sa nu se ingrijoreze, caci se va intoarce in cele din urma. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Vazand ca preotul nu i-a spus nimic clar, s-a hotarat sa mearga la baba Maranda, o vrajitoare din sat. Baba i-a spus ca l-a oprit o fata cu ochi verzi pe Nechifor, dar sa nu-si faca griji, pentru ca se va intoarce acasa cat de repede va putea. Acelasi lucru a iesit si din cartile de TAROT… Dupa ce a iesit de la Maranda din casa, a luat-o inspre casa ei… in curte s-a intalnit cu Mitrea, care dormea pe jos, langa gard. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In apropierea sarbatorilor de iarna, s-a intors si Gheorghita de la apa Jijiei; si-a lasat oile in grija baciului Alexa. Toti l-au primit cu bucurie si apoi au intins o masa mare, caci lui Gheorghita ii era foame. Dupa ce au mai povestit putin despre viata pe care a dus-o baiatul prin acele parti, Vitoria i-a spus ca nu a primit nici o veste de la Nechifor si l-a rugat sa mearga sa-l caute… iar Gheorghita a fost de-acord. In ziua de Boboteaza, Vitoria s-a hotarat sa mearga pana la manastirea Bistrita si pana la / in Piatra ca sa se roage Sfintei Ana. La manastire s-a intalnit si cu prea sfintitul Visarion care a sfatuit-o sa mearga la primar si la jandarmi, sa le povesteasca si lor ce i s-a intamplat.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Vitoria a stat in acea seara la manastire, iar a doua zi a mers in / la Piatra la prefect ca sa-i spuna tot ce are pe inima. Prefectul i-a spus ca va face tot ce ii sta in putinta… si a indemnat-o sa faca si o jalba pe care sa o trimita sefilor. Dupa intalnirea cu prefectul, Vitoria a mers la preotul Daniil, care i-a spus ca ii va face cat mai curand jalba de care are nevoie si o va trimite la cine trebuie. Vitoria a spus ca vrea sa mearga cu Gheorghita pana la / in Dorna ca sa vada daca afla si ea ceva despre Nechifor… Deoarece vor pleca amandoi, Minodora trebuia sa plece la o manastire la ceva ruda de-a ei, asa ca pe data de douazeci si sapte februarie a plecat la manastire, alaturi de praznicul cuviosului parinte Procopie.<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Pe data de noua martie, Vitoria impreuna cu Gheorghita au mers la slujba data de parintele Daniil pentru cei patruzeci de sfinti mucenici din Sevasta. Mai apoi, au mers acasa si s-au inteles cu Mitrea, deoarece casa ramanea in mainile lui cat cei doi erau plecati. Pe cand se pregateau sa manance, au venit preotul Milies, domnul Iordan (carciumarul) si negustorul (domnul David) caruia urma sa-i vanda Vitoria anumite lucruri pentru a-si face bani de drum. Dupa ce au plecat musafirii, Mitrea a impuscat un lup, caci le-a pus in primejdie animalele. Atunci, Vitoria s-a gandit ca ar fi mai bine daca ar lua pusca cu ea… ar fi mai in siguranta. Pe data de zece martie, vineri, de dimineata, cei doi au pornit in cautarea lui Nechifor. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Au mers impreuna cu negustorul David pana la Calugareni, unde nevasta acestuia i-a spus ca l-a vazut pe Nechifor in acea toamna, i-a zis ca nu are nici un tovaras de calatorie si ca are ceva bani la el. Pe drum, cand au oprit pe la hanul lui Donea, l-au intrebat pe acesta daca l-a vazut pe Nechifor. Donea le-a spus ca ultima data l-a vazut in toamna aceasta. Dupa ce s-au odihnit putin la domnul David acasa, au pornit incet-incet (in)spre Farcasa. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">In Farcasa, tot cautandu-si un loc unde sa poata sta in gazda, au dat peste niste jandarmi care ii duceau pe doi oameni la judecata, deoarece nu aveau acte la ei si, se pare ca ii furau pe oameni fara ca acestia sa isi dea seama… erau de fapt niste oameni care se ocupau cu jocurile de noroc. Erau asa de haiosi, incat toata lumea radea in plina strada, chiar si Vitoria s-a bine dispus. In final, cei doi calatori s-au oprit la mos Pricop, care i-a gazduit peste noapte. Cei doi au aflat de la familia Pricop ca Nechifor a fost si pe la ei. Dupa ce auzise aceasta, Vitoria se tot gandea ca sotul ei s-ar putea sa nu mai fie in viata…<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: #b49b54;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">X. </span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">In ziua urmatoare, au mers la Borca, unde satenii i-au abatut din cale ca sa participe la o cumetrie. Aici s-au ospatat , iar Vitoria a inchinat impreuna cu nasii. Dupa ce au ajuns la / in Cruci, cei doi au dat peste o nunta. Aici, Vitoria a primit plosca si i-a facut o urare frumoasa miresei. Vitoria si-a facut din nou griji, deoarece a dat prima data de un botez si apoi de o nunta… in sinea ei, trebuia sa se fi intamplat invers pentru ca toate sa fie bine. I-a intrebat pe sateni daca l-au vazut cumva pe Nechifor, dar, din pacate, nimeni nu-l vazuse. Ajunsi in Vatra Dornei au mers la prefect, care le-a spus ca in luna noiembrie, Nechifor a cumparat trei sute de oi de la Gheorghe Adamachi si Vasile Ursachi (fusese cea mai mare vanzare din targ), iar mai apoi, Nechifor le vanduse o suta de oi unor ciobani de la munte pe care nu-i cunoscuse pana atunci… <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Vitoria s-a hotarat sa o ia pe drumul pe care ar fi trebuit sa o ia si Nechifor la intoarcere… a oprit pe la ceva carciumi. Unul dintre carciumari i-a spus ca l-a vazut pe Nerchifor si isi aduce aminte de turma sa de trei sute de oi. Vitoria a mers impreuna cu Gheorghita prin Brosteni, prin Paltinis, prin Darmoxa si prin Borca. Ajunsi in Borca, ei afla pe unde a luat-o Nechifor cu oile, asa ca incearca sa o ia dupa urme. Au mers ei ce au mers, au trecut prin Sabasa si Stanisoara. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Au ajuns si in satul Suha, unde avea o crasma domnul Iorgu Vasiliu. Aici la cariuma, au aflat ca nu mai ajunsese decat doi din cei trei ciobani… adica Nechifor nu a mai ajuns aici. Una dintre crasmarite, Maria, le-a spus ca e ruda cu Ileana, sotia lui Bogza, unul dintre cei trei ciobani, tovarati de-ai lui Nechifor. Tot Maria le-a mai spus ca a auzit de la cei doi ca au cumparat toate oile unui cioban care locuia mai departe si ca i-au dat toti banii. Lumea spune insa ca cei doi oieri sunt capabili de jaf si chiar de crima. Maria i-a insotit pe cei doi la primarie, unde i-a intrebat pe cei doi ciobani incotro a luat-o cel care le-a vandut oile. Acestia au spus ca au facut tranzactia la Crucea Talienilor si ca nu stiu incotro a putut merge Nechifor. Auzind acestea, femeia impreuna cu fiul sau au mers din casa-n casa si au intrebat daca stie cineva ceva despre “omul cu caciula brumarie”. La o casa, Vitoria l-a recunoscut pe Lupu, cainele lor. La acea casa (din Sabasa) locuia domnul Toma, care a gasit cainele undeva pe munte… Lupu a fost foarte bucuros cand a vazut-o, si a venit repede la ea. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Domnului Toma nu i-a venit sa creada ca o femeie din Tarcau poate face atata drum doar ca sa-si gaseasca sotul… a ramas foarte surprins. Cainele i-a calauzit pe cei doi calatori intr-o rapa, unde gasira niste oase, niste zgarciuri, botforii, tasca, chimirul si caciula brumarie a lui Nechifor, iar mai incolo era scheletul calului sau, acoperit de niste paturi. Nechifor avea capul spart (de un baltag). Vazandu-l, Vitoria l-a strigat pe Gheroghita… dar nu pe fiul sau, ci pe barbatul sau. Asta era numele de botez al lui Nechifor. Pe parcurs insa, el si-a schimbat numele, caci a fost deochiat de cineva. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Vitoria a strans “ramasitele” lui Nechifor in timp ce Gheorghita plangea ca un copil. Spre seara, munteanca s-a intors in acel loc impreuna cu domnul Toma. Cat timp ea a fost plecata, Gheorghita a stat de paza in acel loc impreuna cu Lupu. In dimineata urmatoare, a ajuns acolo preotul iar a treia zi dimineata, autoritatile. Era nevoita sa le spuna totul autoritatilor, asa ca le-a povestit autoritatilor tot ceea ce a aflat pe parcurs. Cei doi ciobani trebuiau sa spuna tot ceea ce s-a intamplat atata timp cat au fost impreuna. Desi se presupunea ca cei doi carora le-a vandut oile sunt ucigasii lui Nechifor, Vitoria i-a chemat si pe ei la inmormantare. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Prefectul Anastase Balmez si-a inceput cercetarile in Suha. Le facea vizite celor doi coibani carora le tot punea fel de fel de intrebari… cei doi nu pareau inca vinovati. Vitoria a asistat la dialogul dintre cei trei si i-a invitat pe cei doi impreuna cu nevestele lor la inmormantare. Celor doi oieri li s-a parut ciudat ca a asistat si munteanca la dialogul dintre ei si prefect, dar inca nu-si dadeau seama ce va urma…<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Pomenirea lui Nechifor s-a facut acasa la domnul Toma, iar pentru ca era postul mare, era mai greu cu mancarea; bautura insa era destula. Incepusera bocetele…<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">A asistat la inmormantare si cucoana Maria… toti cei care ieseau de la inmormantare primeau cate un sfert de paine si cate un paharel de rachiu. Au fost prezenti si cei doi ciobani Calistrat Bogza si Ilie Cutui. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 1.45pt 0pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #b49b54;">Indemnandu-i sa manance si sa bea, Vitoria observa ca Bogza are un baltag. I l-a cerut, spunandu-i ca si Gheorghita are un baltag la fel cu acesta. Munteanca a inceput sa le povesteasca celor doi faptele, asa cum stia ea ca s-au intamplat. La un moment dat, Vitoria i-a dat baltagul lui Gheorghita si l-a intrebat ce scrie pe el… acesta din urma, dupa ce l-a privit o vreme a spus: “Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cuvine”. Dupa spusele acestea, Vitoria s-a uitat si ea mai atent la baltag si a spus ca cu acest baltag a fost omorat Nechifor. A urmat apoi o altercatie intre Bogza si Gheorghita. Cutui s-a predat si a spus ca totul a fost intocmai dupa spusele Vitoriei. Dupa ce i-au platit pe toti cei care i-au ajutat, au mai stat trei zile si au mers sa-si vada oile. Au facut parastasele cuvenite si s-au intors acasa. S-a intors si Minodora de la manastire, iar Vitoria a spus ca nu o lasa nicicum sa se marite cu fiul dascalului Andrei. <o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-26547166198079883122012-02-24T23:38:00.004+02:002012-05-18T19:14:52.456+03:00Popa Tanda Nuvela<span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="font-size: 12pt; mso-themecolor: #b49b54;"><span style="color: #b49b54;">POPA TANDA NUVELA<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="color: #b49b54;"><br />
</span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="color: #b49b54;"><br />
</span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="color: #b49b54;"><span style="font-size: 12pt; mso-themecolor: #b49b54;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-weight: bold; mso-themecolor: #b49b54;">Scriitor transilvanean din a doua jumatate a sec. XIX. lea. Ioan Slavici a fost una dintre personalitatile proeminente ale scrisului romanesc intrat in randul marilor clasici ai literaturii noastre. Ziarist, autor de basme si povesti, Slavici s-a impus mai ales ca nuvelist. Cele sase volume de nuvele oglindesc in mod realist din viata sociala (vechi randuieli din lumea satului, obiceiuri, datini, credinte, atitudini, prejudecati si superstiti ale oamenilor simpli).</span></span><span lang="RO" style="color: #b49b54; font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: #b49b54;"> <br />
Nuvela este o opera epica culta in proza, mai intinsa decat schita, cu un singur fir narativ, cu o actiune mai complicata decat a schitei la care participa mai multe personaje, accentul cazand pe caracterul acestora nu pe actiune. Fiind o opera epica, modul de expunere predominant este naratiunea prin intermediul careia autorul relateaza un sir de intamplari. Intamplarile narate si personaje care participa la actiunea constituie subiectul nuvelei structurat in cele cinci momente: expozitia, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul. Expozitia este momentul care fixeaza coordonantele principale ale actiunii (locul, timpul si unele personaje). <br />
Actiunea din aceasta nuvela se desfasoara mai intai in satul Butucani, loc de origine al parintelui Trandafir, iar apoi in satul Saraceni. Parintele Trandafir este fiul dascalului Pintilie, "cantaret vestit", din Butucani, "bun sat si mare", cu "oameni cu stare si cu socoteala". Autorul face o sumara prezentare a personajului principal: "este om bun, a invata multa carte si canta mai frumos decat chiar si raposatul tatal sau?"; "vorbea drept si cumpanit ca si cum ar citi din carte. "Totodata era un om gospodar , priceput si strangator: strange drege si culege, casa aiba pentru sine si pentru altii". Singurul defect al preotului este felul prea direct, prea deschis de a le spune oamenlor pararea despre ei, lucru care ii supara pe multi dintre ei: "El nu mai suceste vorba, ci spune drept in fata daca i s-a pus ceva pe inima". Intriga este momentul care prezinta un fapt sau o intamplare care declanseaza actiunea. <br />
Nemultumiri de aceasta comportare a preotului, satenii au intervenit la protopop pentru a-l muta din Butucani pe parintele Trandafir. Acesta a ajuns in satul Saraceni, asezat pe valea Seaca. In desfasurarea ctiunii sunt prezentate in mod gradat faptele si intamplarile care decurg din intriga. Stabilit aici, preotul a constatat saracia dezolanta a asezarii, dar si lenea grozava a oamenilor, care nu se osteneau sa schimbe situatia, casele erau darapanate, garduri nu existau, insa-si biserica era o cladire, mai mult o ingramadire de trunchiuri putrezite si de barne, prin care sufla vantul si bateau ploile. Nici un preot nu statuse acolo mai mult de trei zile. Parintele Trandafir a inteles de la inceput un lucru: "cum ca in Butucani era mai bine decat in Saraceni. Oamenii aveau cate ceva: iara de unde este poti lua?". De aceea, el isi propune sa schimbe aceasta stare de lucruri si le predica oamenilor in biserica despre binefacerile muncii. <br />
Oamenii asculta, aproba, iar parintele Trandafir s-a simtit fericit in acea zi cand a vazut numarul mare de satenii care au venit la biserica si care il asculta "cu atata luare aminte". In scurt timp, oamenii renunta sa mai participe la slujbe. Vazand aceasta, perintele a adoptat alta tactica: a inceput sa mearga pe la casele oamenilor, sfatuindu-i cu voia buna ce si cum sa faca, insa tot fara rezultat. Fara sa se dea batut, preotul a recurs la ironie, apoi la batjocura si la ocara, insa tot degeaba. Cand trece pe langa o casa care nu mai avea acoperis, preotul ii spune stapanului: "Tare iubesti lumina si sfantul soare"; unei femei cu camasa nespalata: "Uite mai, dar de cand ati inceput voi sa purtati camasi de postav"; cand de un om culcat la soare: "Bun lucru". Oamenii au inceput sa se fereasca din calea preotului. Dupa atata "tandalitura", oamenii i-au pus numele "Popa Tanda". Vremea a trecut si preotul a ajuns la disperare, caci zestrea preotesei se terminase si alta sursa de trai nu mai aveau, iar familia trebuia hranita si ingrijita. <br />
Impins de nevoi, parintele se apuca de treaba: repara peretii casei, ingrijeste curtea, cultiva gradina. Din impletitul nuielelor si vanzarea leselor scoare un profit bun starnind mirarea satenilor care il califica "popa e omul dracului". Punctul culminant este momentul de maxima tensiune. Munca a dat in scurt timp roade. Casa preotului era curata si ingrijita, gradina plina de fructe si legume, de zarzavat si porumb. Reusise sa-si cumpere cai si trasura. Sarbatoarea Rusalilor a venit cu veselie si daruri pentru toata familia, acum multumita si fericita "preuteasa a inceput sa planga - nu stiu de ce- iar parintele Trandafir era sa planga cand a ajuns in biserica". Oamenii l-au admirat pentru cantecul sau frumos, incat a ramasa vorba: "canta ca popa la rusalii". Deznodamantul marcheaza sfarsitul actiunii. <br />
Timpul atrecut, iar calatorul care trece pe aceste meleaguri ramane uimit de situatia prospera a satului, caci exemplul preotului a fost urmat de sateni. Biserica cea noua are turn sclipitor, iar preotul locuieste intr-o casa mare, noua si aratoasa. Trei generatii traiesc acum in ea: parintele Trandafir, preoteasa, fiica lor, Mariuca cu sotul ei Coste,preotul cel tanar, vecinul si tovarasul din copilarie, feciorul lui Marcu Florii Cucului. Acum, oamenii satului sunt mandrii de preotul cel batran, care a ramas "tot verde, vesel si harnic"si pe care il binecuvanteaza cu orice prilej: "tine-l Doamne, la multi ani, ca este omul lui Dumnezeu". Dupa cum afirma Ioan Breazu in Popa Tanda, Slavici a vrut sa dea si el copia chipului preotului ardelean nu numai asa cum este ci si cum ar trebui sa fie. Si a facut-o cu atata arta incat a introdus in literatura noastra un tip. Adeseori unele personaje literare sau din realitate sunt comparate cu Popa Tanda.</span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span><span style="font-size: 12pt; mso-themecolor: #b49b54;"><o:p></o:p></span></div><span style="color: #b49b54;"> </span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-31815864656016317332012-02-24T23:28:00.002+02:002012-05-18T19:15:36.906+03:00REZUMATUL NUVELEI POPA TANDA DE IOAN SLAVICI<span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<h1 style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 4;"> </span></span></span></span></h1><div class="MsoBodyText" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="color: #b49b54;">Rezumatul nuvelei Popa Tanda de Ioan Slavici </span></div><span style="color: #b49b54;"> </span><br />
<div class="MsoBodyText" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #b49b54;">Marele clasic,Ioan Slavici,este scriitorul ce prezinta cu foarte mare finete viata oamenilor din satele transilvanene. De aceea si in nuvela Popa Tanda autorul se opreste asupra vietii preotului Trandafir,din satul Butucani. Slavici se refera in mod special la trasaturile de caracter al personajului,in jurul caruia sa infiripa intreaga actiune.<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: #b49b54;"> <span style="font-size: 12pt;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru inceput preotul Trandafir se afla in satul sau natal unde slujeste cu mare credinta pentru enoriasii sai,insa ce pacat ca acesta este un om prea direct,lucru care ii supara pe consateni,determinandu-i sa-l reclame la protopop. Reclamatia este luata in considerare,asa incat preotul Trandafir se vede obligat sa paraseasca satul natal si sa se mute in satul Saraceni,al carui nume reprezinta starea defapt a oamenilor de acolo. Preotul in aceasta situatie se vede obligat inca de la inceput sa ia atitudine fata de indolenta noilor consateni. Aceasta conjunctura il obliga ca in prima duminica sa tina o slujba in care sa prezinte pilda “Fiului risipitor”,crezand ca prin aceasta va reusi sa schimbe ceva in atitudinea satenilor. Nadejdea ii este spulberata pentru ca pe masura ce trece timpul,oamenii din sat nici macar nu se mai oboseau sa mearga la biserica,asa ca de multe ori,preotul s-a vazut nevoit sa slujeasca numai pentru clopotarul Cozonac. Vazand ca lucrurile se agraveaza ,preotul hotaraste sa umble el prin sat cu sfatul si cu vorba buna,darnici asa nu reuseste sa faca nimic. Daca vorba buna si sfatul nu au dat roade,parintele a mai gasit o alternativa,aceea de a-I batjocori pe sateni,insa vorbele s-au intors impotriva-i. Cele doua modalitati au fost un esec total,i-a<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>mai ramas in final o varianta,aceea de a ocara pe oricine-i iesea in cale. Ocara insa i se intoarce impotriva,dar pe langa ea preotul se pomeneste din nou cu o reclamatie,insa de data aceasta episcopul nu-i mai da curs,asa incat preotul ramane in satul Saraceni,la fel de sarac precum consatenii sai.<o:p></o:p></span></span><br />
<span style="color: #b49b54;"> <span style="font-size: 12pt;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Situatia disperata il determina pe preot sa ceara ajutor lui Dumnezeu pentru a rezolva intr-un fel problemele grave ale familiei sale. Miracol sau nu ,situatia preotului se schimba in bine,el reuseste ca din putinul zestrei sotiei sa inceapa a-si rezolva problemele,asa incat incet incet transformarile sunt vadite. Aceasta conjunctura atrage dupa sine invidia consatenilor,care fara discernamant il numesc la inceput “omul dracului”,dar in timp prin a-i urma exemplul saracenii ajung la fel la randul lor oameni gospodari,ce reusesc sa-si schimbe radical viata. Autorul nu se opreste cu prezentarea aici,ci merge mai departe,astfel incat actiunea este plasata dupa zece ani,cand preotul Trandafir este imbatranit,dar considerat de consateni “omul lui Dumnezeu”.</span></span><br />
<br />
<br />
<span style="font-size: 12pt;"><strong><span style="color: red;">Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!<o:p></o:p></span></strong></span><br />
<span style="color: #b49b54;"> </span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com13tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-77829172772280447402012-02-21T23:26:00.003+02:002012-05-18T19:08:14.197+03:00Rezumat Amintiri Din Copilarie De Ion Creanga<span style="color: ##b49b54;"> </span><br />
<span style="color: ##b49b54;"></span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><u><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Amintiri din copilarie</span></u><span style="mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><o:p></o:p></span></div><span style="color: ##b49b54;"> <br />
</span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="color: ##b49b54;"><span style="mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de Ion Creanga</span><span style="font-family: Algerian; mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><o:p></o:p></span></span></div><span style="color: ##b49b54;"> <br />
</span><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;"><span style="color: ##b49b54;"><br />
</span></div><span style="color: ##b49b54;"> <br />
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><span style="color: ##b49b54;">“Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.<o:p></o:p></span></span></div><span style="color: ##b49b54;"> <br />
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, “Amintiri din copilarie” este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe “Calul Balan” si “Sfantul Nicolai” pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Numarul personajelor ce apar in “Amintiri din copilarie” este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o “zgatie de fata”, badita Vasile - “harnic si rusinos ca o fata mare” etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea “Stan Patitul”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: “cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii” etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: “slavit de lenes”, “un pierde vara” impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. “Om din doi oameni”, framantat din “huma din Humulesti”, si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care “spune”. In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: “Si dupa cum am cinstea sa va spun” sau “va puteti imagina (…)”, “Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt 36pt; text-align: justify;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">O alta trasatura a operei “Amintiri din copilarie” este dinamismul anecdotic, uluitoarea </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: “D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost”, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Creanga isi pastreaza in “Amintiri din copilarie”, ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: “He, he! bine ai venit, nepurcele!”, boala de care sufera eroul este o “cinstita de holera”, iar in postura de elev acelasi erou este “slavit de lenes”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt “dracoase”, iar baietii “mangositi”, “prostalai”, “ghiavoli”, “hojmalai” etc.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (“Tot patitu-i priceput”, “Ursul nu joaca de buna voie” etc).</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era “balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa”), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era “slavit de lenes”) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilarie” sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.</span></div><div class="MsoBodyTextIndent" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="color: ##b49b54;">Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: “plangea ca o mireasa”, “mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare”.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Desi scrise, frazele humulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Semnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (“troscpleosc”, “a bancani”, “a bazai”, “huta” etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si exclamarilor. Alteori in text apar versuri populare sau forme ritmate.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Orala e si sinteze frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54; mso-bidi-font-size: 10.0pt;">Dar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. Creanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalita</span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></div><span style="color: ##b49b54;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="color: ##b49b54;"></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-47585741427327026592011-03-14T14:56:00.003+02:002012-02-25T00:08:20.995+02:00COMENTAREA UNUI TITLU<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In opinia mea, titlul poeziei constituit din substantivul nearticulat "vara" sustine tema si edeea poetica a discursului liric.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In primul rand,titlul este un indice temporal care sugereaza momentul in care e descris cadrul de narura.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Sentimentele eului liric sunt in acord cu cadrul de natura descris:relaxarea si placerea statului la soare,admiratie fata de frumusetea peisajului estival.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In al doilea rand ideea sugerata de titlu este sustinuta de figuri de stil si imaginile artistice prin care este creionat peisajul estival.Abundenta personificarilor:"gradina surade lenesa", "vrabiile tac", "un mac razand" sugereaza o natura umanizata, plina de viata.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In concluzie titlul poate fi considerat o prima poarta catre interpretarea textului</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span><br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-15695650841075383982011-03-13T14:49:00.002+02:002012-09-27T15:33:31.516+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA "MALUL SIRETULUI" DE V ALECSANDRI APARTINE GENULUI LIRICIn opinia mea opera literara"Malul Siretului" de V.Alecsandri apartine genului liric deoarece indeplineste toate caracteristicile acestui gen literar.<br />
In primul rand autorul isi exprima ideile si sentimentele in mod direct prin intermediul eului liric, cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice.Prezenta eului liric este evidentiata de marci lexico-gramaticale specifice:verbe la pers I si a II-a si interjectii: eu, ma, asez, privesc.<br />
In al doilea rand discursul liric este marcat de o puternica subiectivitate , eul liric transfigureaza realitatea folosind figuri de stil si imagini artistice.Comparatia:"Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica", epitetul:"aburii usori" sugereaza antipatia eului liric fata de iarna vazuta ca un anotimp care aduce moarte notorie.<br />
In concluzie opera literara "Malul Siretului" este o opera lirica.<br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com34tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-24000102034810018692011-02-25T21:08:00.002+02:002012-05-18T19:00:50.164+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA MIORITA ESTE O BALADA POPULARA<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In opinia mea opera literaa MIORITA este o balada populara intrucat prezinta toate caracteristicile acestei specii literare.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In primul rand apartinand literaturii populare prezinta toate caracteristicile acesteia:caracter oral, caracter anonim, caracter, caracter colectiv, caracter sincretic si caracter traditional.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In al doilea rand la actiune participa personaje cu insusiri iesite din comun, care impresioneaza puternic:cei trei ciobani, oaia nazdravana si maicuta batrana.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Ciobanul moldovean ii impresioneaza prin curajul sit aria de caracter dovedite de atitudinea lui in fata mortii iar oaia nazdravana impresioneaza prin loialitatea fata de stapanul sau.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Observam si prezenta antitezei ca procedeu artistic intre ciobanasul moldovean pe de o parte si ciobanasul ungurean si ciobanasul vrancean pe de alta parte.Balada MIORITA este considerate o sinteza a trei genuri literare inbinand epicul cu liricul si dramaticul.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In concluzie toate trasaturile prezentate mai sus dovedesc ca opera literara MIORITA este ilustrarea deosebita a speciei baladei populare.</span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com27tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-53335372457881272972011-02-25T21:06:00.003+02:002012-05-18T19:01:01.066+03:00CE ESTE BALADA POPULARA?<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Balada populara este o specie a genului epic in versuri in care sunt narrate intamplari din trecut la care participa personaje cu insusiri iesite din comun care impresioneaza puternic si care sunt prezentate in antiteza.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">TRASATURILE LITERATURII POPULARE:</span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">-Caracter oral, a fost transmisa pe cale orala din generatie in generatie</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">-Caracter anonim, nu i se cunoaste autorul</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">-Caracter colectiv, la crearea operei literare au participat pe rand, intentionat sau neintentionat mai multi autori</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">-Caracter sincretic, impletirea mai multor arte, baladele populare se canta</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">-Caracter traditional, cultivarea acelorasi teme si motive, aceleasi elemente de versificatie(rima pereche sau monorima, ritm trohaic, masura de 7-8 silabe) </span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-62786202463706512862011-02-25T21:05:00.002+02:002012-05-18T19:01:01.075+03:00ARGUMENTAREA FAPTULUI CA OPERA LITERARA DOMNUL VUCEA DE BARBU DELAVRANCEA ESTE O OPERA EPICA<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In opinia mea opera apartine genului epic intrucat indeplineste toate caracteristicile acestui gen literar.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In primul rand autorul isi exprima ideile si sentimentele in mod indirect prin intermediul personajelor si al intamplarilor.Intamplarile constituie subiectul operei care poate fi rezumat usor.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">El esre un baiat creative, curios care isi imagineaza scoala asemenea unui palat din povesti.Realitatea scolii il dezamageste pe de o parte, dar il calmeaza asigurandu-l ca se poate integra usor</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In al doilea rand in opera participa personajele:baiatul, tal baiatului, fratele baiatului si Nea Nicuta.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Naratorul nareaza la persoana I si este in general subiectiv.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Ca moduri de expunere naratorul foloseste naratiunea, dialogul dar si putine descriere.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Ca in orice opera epica actiunea este plasata intr-un anumit timp si spatiu:Scoala Domneasa si timpul: toamna.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">In concluzie toate aceste trasaturi afirma ca opera literara DOMNUL VUCEA de BARBU DELAVRANCEA este o opera epica </span><br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong><span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></strong></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com16tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-38667514310066953032011-02-24T17:24:00.003+02:002012-05-18T19:01:01.059+03:00MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII<div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN-AU">Opera literar</span><span lang="RO">ă “Budulea Taichii” a fost publicată în anul 1880 în revista “Convorbiri literare”.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Titlul este porecla pe care i-o dau colegii lui Huţu, de fapt o formulă de adresare tipic populară care aparţine lui Lepădat Budulea, tatăl băiatului.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Autorul povesteşte mai multe momente din viaţa personajului principal, Mihai Budulea sau Huţu aşa cum era cunoscut de cei apropiaţi urmărind evoluţia acestuia din primii ani de şcoală până la realizarea sa deplină ca om.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Scrierea aceasta este o operă epică întrucât autorul îşi exprimă indirect sentimentele sale de admiraţie faţă de Huţu prin intermediul acţiunii şi al personajelor.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="FR">Nuvela este o specie a genului epic în proza, mai întinsa decât schita, dar mai întinsa decât romanul, riguros construita, care un singur fir narativ, actiunea bazându-se pe un conflict puternic si având un numar redus de personaje bine individualizate. Parintele nuvelei românesti este considerat Ioan Slavici, autorul volumului „Novele din popor” (1881) din care fac parte „Moara cu noroc”, „Budulea Taichii”, „Gura satului”, „Popa Tanda”.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;">Avand o actiune complexa naratiunea “Budulea Taichii”are si un numar mai mare de personaje prezentate in mediul lor de viata , cu obiceiurile si trasaturile lor de caracter.</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> Ioan Slavici foloseste in aceasta opera literara toate modurile de expunere dominanta fiin naratiunea , prin descriere sunt reliefate direct unele din insusirile fizice sau morale ale personajului , iar dialogul are menirea de a dinamiza actiunea sau de a pune in evidenta unele trasaturi caracteristice ale personajelor prin felul lor de a vorbi , de a se manifesta .</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;">Actiunea nuvelei se caracterizeaza printr-o constructie epica riguroasa, <b>un singur plan narativ, </b>care se refera la formarea personalitati lui Hutu, devenit mai intai elevul Budulea Mihai, apoi ajuns protopop prin perseverenta si tenacitate, prin tarie de caracter si prin sarguinta. </span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="FR">Nuvela e impartita in 7 capitole in care se prezinta intamplarile gradat, respectandu-se momentele subiectului.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">1.Expozitiune. Mai întâi personajul narator şi-l aminteşte pe Huţu însoţindu-l pretutindeni pe tatăl lui, cimpoierul din Cocorăşti prezent la toate petrecerile din sat apoi la şcoală în calitate de monitor.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">2. Intriga. Deşi diferenţă ca vârstă între cei doi se leagă o prietenie sinceră şi durabilă, Huţu devenind model pentru celălalt.Mai târziu la îndemnul dascălului Clăiţă, Budulea îl trimite pe Huţu la şcoală în oraş ca să poată să ajungă dascăl în sat.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Astfel cei doi băieţi ajung colegi de şcoală iar Huţu stârneşte prin voinţa şi ambiţia sa admiraţia tuturor camarazilor săi dar şi pe a profesorului Wondracek.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Prietenia dintre cei doi băieţi devine mai puternică pentru că stau la aceeaşi gazdă unde Huţu se dovedeşte acelaşi copil liniştit,calculat, harnic şi silitor. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">3. Punctul culminant. Budulea cel bătrân venea des la oraş spre mare bucurie a copiilor, dar surpriza imensă pentru toţi a fost atunci când acesta a venit însoţit de dascălul Clăiţă şi de Buduleasa, nevasta sa care-l părăsise pe băiat când avea abia cinci ani. Reîntâlnirea dintre fiu şi mamă îi emoţionează pe cei prezenţi totul terminându-se cu lacrimi de regret sau bucurie.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Prin calităţile sale Huţu intră şi mai mult în graţiile profesorului Wondracek care-l foloseşte ca un băiat în clasă şi îl scuteşte astfel pe Budulea de multe cheltuieli.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> 4. Deznodamantul. Prinzând gustul învăţăturii Huţu hotărăşte să se preoţească şi îşi continuă studiile renunţând la ideea de a se face dascăl sau profesor.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> După terminarea şcolii de preoţi merge să studieze în străinătate. Deşi ar fi putut să ocupe un loc important în erarhia bisericească, Huţu renunţă şi la gândul călugăriei şi se întoarce în sat, spre bucuria dascălului devine protopop şi se căsătoreşte cu Mili, una din fetele lui Clăiţă, având cu acesta un băiat, primul nepot al lui Budulea. </span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="color: red;"><strong><span style="color: red;"><strong>Acesta este un mic blog. Cu ajutorul acestui blog va veti putea face temele la limba romana.Voi ma puteti ajuta sa fac blogul mai bogat in informatii daca mi-ati trimite la adresa de messenger:question996 sau pe adresa de email:question996@yahoo.com argumentari, comentarii si tot ce e legat de cultura generala.(nu trebuie neaparat sa fie legat de limba romana ci si de alte materii cum ar fi matematica, fizica, franceza, etc.) IMPREUNA PUTEM FACE UN BLOG CE II VA AJUTA PE TOTI COPIII!!!</strong></span></strong></span></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com31tag:blogger.com,1999:blog-727502856318783347.post-16335919110401688722011-02-24T17:22:00.002+02:002012-05-18T19:01:01.049+03:00LEGEA LUI ARHIMEDE<div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="RO">Savantul grec <b>Arhimede,</b> </span>fiu al unei familii nobiliare grecesti s-a născut la Siracuza, în Sicilia principalul oras-stat grec din Sicilia, unde a fost prieten cu regele Hieron II. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;">Conform uzantei timpului, si-a <span lang="RO">î</span>nceput învăţătura acasă, cu dascăli angajaţi. Şi-a continuat studiile în Alexandria, într-o şcoală de înalt prestigiu în care existau profesori savanţi, cum este matematicianul Euclid. <span lang="FR">Acolo a beneficiat de cea mai bine înzestrată bibliotecă a antichităţii. După câţiva ani de studii, Arhimede a revenit </span>о<span lang="FR">n Siracuza unde s-a dedicat cercetărilor ştiinţifice. Este unul dintre cei mai cunoscuţi învăţaţi ai Greciei antice, considerat părintele mecanicii. Re</span><span lang="RO">alizările sale se înscriu în numeroase domenii </span>ș<span lang="RO">tiin</span>ț<span lang="RO">ifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie </span>ș<span lang="RO">i filozofie.</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: #b49b54;">Rezultatul acestor cercetari a constat într-o serie de invenţii care au avut o însemnătate majoră în evoluţia tehnicii. Arhimede a descoperit principiul spiralei, pe a cărui aplicabilitate a fost realizat şurubul fără sfârşit, şurubul elevator, mufa, roata dinţată.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: white;">Astfel, i se atribuie inventarea surubului care ii poarta numele si se presupune ca ar fi creat doua “sfere” pe care Marcellus le-a dus cu sine la Roma – una fiind un glob stelar si cealalta un dispozitiv care reprezenta mecanica miscarilor Soarelui, ale Lunii si ale planetelor.<span lang="FR"></span></span></span></div><div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 6pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Din operele lui au fost păstrate un număr relativ mare de lucrări. Printre acestea se află și <i>Despre sferă </i><i>ș</i><i>i cilindru</i> în care Arhimede demonstrează că raportul dintre aria unei sfere și cea a cilindrului circumscris este egală cu raportul dintre volumele celor două corpuri (și anume exact 2/3), rezultat de care Arhimede a fost atat de mandru, încât a cerut ca mormantul lui să fie marcat cu o sferă înscrisă într-un cilindru. </span></div><div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 6pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><strong><span lang="RO" style="font-weight: normal;">El a</span></strong> pus la punct o metodă de a calcula numărul π (raportul dintre circumferința și diametrul unui cerc) cu o precizie oricât de bună, bazată pe calculul perimetrelor unor perechi de poligoane regulate, unul înscris în cerc și altul circumscris, cu număr crescător de laturi. Pentru cazul când numărul laturilor este 96, Arhimede a calculat o aproximație a numărului π între 223/71 (aproximativ 3,1408) și 22/7 (aproximativ 3,1429). Aceasta lucrare contine, de asemenea, aproximari corecte ale radacinii patrate a numarului 3 si a altor catorva numere mari.</span></span></div><div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 6pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Studiul proprietății spiralelor și descrierea invenției sale, șurubul fără sfârșit (sau șurubul lui Arhimede), cu o largă aplicabilitate practică, se regăsesc în lucrarea <i>Despre </i><i>ș</i><i>uruburi</i>. A descoperit principiul fundamental al hidrostaticii prin care a pus bazele acestei importante discipline, în lucrarea în două volume <i>Periton ochumenon</i> (<i>Despre corpurile plutitoare</i>). În legătură cu această descoperire este citată celebra exclamație „Heureka!” („Am găsit!”, în greaca modernă εύρηκα, <i>evrika</i>). În principiu legea lui Arhimede este următoarea: „Un corp scufundat într-un lichid sau gaz este împins ascendent pe verticală cu o forță egală cu greutatea volumului de lichid sau gaz dislocat”. Atunci când forța determinată de presiunea lichidului este mai mare decât greutatea corpului acestea plutește, iar atunci când cele 2 forțe sunt egale obiectul rămâne în echilibru.</span></div><div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 6pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><i>Tetragonismos paraboles</i> (<i>Cvadratura parabolei</i>) este lucrarea considerată a prefigura calculul integral. Cu Prammites sau Arenarius (calculatorul de nisip) încearcă să găsească un procedeu de exprimare a numerelor mari (calculul firelor de nisip care ar încăpea în Universul cunoscut atunci, 10<sup>51</sup>).</span></span></div><div style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 6pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="RO">Prin alte cercetări a determinat centrul de greutate al corpurilor, a stabilit legile pârghiilor </span>ș<span lang="RO">i a inventat scripetele compus — matematicianul Pappos citează celebrul său aforism „Da</span>ț<span lang="RO">i-mi un punct de sprijin </span>ș<span lang="RO">i voi urni Pământul din loc” (δος μοι που στω και κινω την γην, <i>dos moi pu sto kai kino ten gen</i>). Manuscrise grece</span>ș<span lang="RO">ti, latine </span>ș<span lang="RO">i arabe ale lui Arhimede, scrise între secolele al XVI-lea </span>ș<span lang="RO">i al XVII-lea în Europa, au dat un nou impuls cercetărilor </span>ș<span lang="RO">tiin</span>ț<span lang="RO">ifice ale epocii sale.</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin: 3.75pt 7.5pt 3.75pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="FR" style="color: #b49b54;">Arhimede si-a scris lucrarile sub forma unei corespondente cu cei mai buni matematicieni ai timpului, inclusiv cu carturarii alexandrini Conon din Samos si Eratostene din Cyrene. A jucat un rol important in apararea Siracusei impotriva atacului romanilor din 213 i.e.n, contruind maşini de război eficiente, care au împiedicat mult timp cucerirea oraşului. În cele din urmă, Siracusa s-a predat generalului roman Marcus Claudius Marcellus, în toamna lui 212 î.e.n, sau în primavara lui 211 i.e.n. În anul 212, la vârsta de 75 de ani Arhimede a fost ucis de un soldat, in timp ce romanii jefuiau orasul lui natal. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Întâmplarea care a condus la descoperirea legii care-i poartă numele este următoarea:</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;">După ce a câştigat puterea în Siracuza, Hieron a hotărât să pună într-un templu o coroană de aur pe care să o închine zeilor care l-au ajutat în obţinerea victoriei. Aurarul care a confecţionat-o i-a adus o coroană minunată. <span lang="FR">La urechea regelui au ajuns însă zvonuri că aurarul ar fi furat o parte din aur şi l-ar fi înlocuit cu argint. Regele i-a cerut lui Arhimede să stabilească cu certitudine dacă a fost înşelat sau nu. </span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">Frământat de rezolvarea problemei, aflându-se în cadă, Arhimede a observat că intrând mai mult în apă, din ce în ce mai multă apă se revarsă afară. </span>În acel moment a sărit din cadă şi a luat-o la fugă, strigând din răsputeri "Evrica!", adică "Am descoperit!"</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">Plecând de la observaţia din baie, el a stabilit că meşterul aurar îşi însuşise o mare parte din aurul încredinţat. </span>Astfel s-a formulat legea care-i poartă numele lui Arhimede.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Forţa arhimedică reprezintă rezultanta tuturor forţelor (de apăsare) cu care lichidul, datorită presiunii hidrostatice, acţionează asupra unui corp scufundat într-un lichid.</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;">O altă formulare a legii lui Arhimede, mai clară, ar fi: Un corp scufundat într-un lichid în repaus este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.<span lang="RO">Legea lui Arhimede</span><span lang="RO"> sau principiul lui Arhimede este o lege a staticii fluidelor, care afirmă că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forta egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de către corp. Această for</span>ț<span lang="RO">ă se nume</span>ș<span lang="RO">te for</span>ț<span lang="RO">ă arhimedică</span><span lang="RO"> sau for</span>ț<span lang="RO">a lui Arhimede. A fost descoperită în mod empiric de către Arhimede în sec III î.Hr. </span>ș<span lang="RO">i demonstrată în sec XVI. Uzual se poate vorbi </span>ș<span lang="RO">i de legea plutirii corpurilor, de</span>ș<span lang="RO">i, - important -, nu toate corpurile scufundate ajung să plutească datorită for</span>ț<span lang="RO">ei arhimedice.For</span>ț<span lang="RO">a arhimedică apare în situa</span>ț<span lang="RO">ia în care sistemul este plasat într-un camp gravitational </span>ș<span lang="RO">i are aceea</span>ș<span lang="RO">i direc</span>ț<span lang="RO">ie </span>ș<span lang="RO">i sensul opus direc</span>ț<span lang="RO">iei câmpului gravita</span>ț<span lang="RO">ional. Punctul de aplica</span>ț<span lang="RO">ie al for</span>ț<span lang="RO">ei arhimedice este centrul de masă al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea </span>ș<span lang="RO">i direc</span>ț<span lang="RO">ia for</span>ț<span lang="RO">ei arhimedice nu depinde de forma sau densitatea corpului.Legea lui Arhimede este denumită astfel în cinstea savantului antic grec ARHIMEDE</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Legea lui Arhimede:</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="color: #b49b54; font-size: small;">Pe cвnd se afla оn baia publica, Arhimede a sesizat ca fara sa оnoate exista оn apa o forta care оl оmpingea spre suprafata. Atunci, оntrezarind ca a surprins principiul unei mari descoperiri a strigat memorabilul cuvвnt “Evrika!”( Am gasit!). Experimentвnd scufundarea mai multor tipuri de corpuri avвnd diferite densitati a formulat legea fundamentala a hidrostaticii, intrata оn stiinta sub numele de Legea lui Arhimede.</span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">“Un corp scufundat </span>о<span lang="FR">ntr-un lichid sau gaz este </span>о<span lang="FR">mpins ascendent pe verticala cu o forta egala cu greutatea volumului de lichid sau gaz dizlocat.”</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;">о<span lang="FR">echilibru </span>о<span lang="FR">n lichid.</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">VAl=100cm3 Vapa </span>о<span lang="FR">nlocuita=100cm3 Vlemn=100cm3 Vapa </span>о<span lang="FR">nl.=100cm3</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;">р<span lang="FR">Al=2,7g/cm3 </span>р<span lang="FR">apa =1g/cm3 </span>р<span lang="FR">lemn =0,6g/cm3 </span>р<span lang="FR">apa=0,6g/cm3 </span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">mAl=270g m apa </span>о<span lang="FR">nlocuita=100g mlemn=60g mapa </span>о<span lang="FR">nl.=60g</span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="color: #b49b54; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; margin-bottom: 6pt; text-align: justify; text-indent: 42pt;"><span style="font-size: small;"><span style="color: #b49b54;"><span lang="FR">GAl=2,7N G apa </span>о<span lang="FR">nlocuita=1N Glemn=0,6N Gapa </span>о<span lang="FR">nl.=0,6N</span></span></span><br />
<span style="color: #b49b54;"><br />
</span><br />
<span style="color: #b49b54;"><br />
</span><br />
<strong><em><span style="color: red;">Daca ati mai dori sa postez si alte argumentari legate de literatura lasati-mi mesaj la id-ul:wally_alyn96</span></em></strong></div>Andihttp://www.blogger.com/profile/16293946046046266639noreply@blogger.com0